Partea 10 •

- Dar unde vrei sa mergem?

- O sa vezi. De ce esti tu mereu asa de nerabdatoare?

- Pai prea ma ti in suspans. Ai asa o placere...

- O sa te duc intr.un loc pe care il iubesc... acolo ma regasesc, locul acela face parte din mine.

Ideea era ca mie chiar nu imi pasa unde urma sa mergem, nu imi pasa. Eram cu el! Doar asta conta!

Chriss a condus timp de 2 ore neincetat. Eu am adormit dupa 10 minute de cand am intrat in masina. Afara era racoare, cu toate ca se anunta o zi calduroasa. Mi.a pus geaca lui pe umeri si ma sarutat pe frunte.

In clipa in care am deschis ochi m.am trezit pe o pajiste interminabila, marginita de malul unui lac.

- De ce m.ai adus aici?

- Pentru ca vreau sa.ncepi sa ma cunosti. Vreau sa vezi cine sunt defapt, pentru ca stiu ca parerile tale sunt prost concepute, si nu am degand sa le las asa!

- Sunt conceptiile si principile mele.

- Da, si trebuiesc respectate, doar ca poate nu sunt cum ar trebui sa fie.

- Uite ce e Chriss, pe mine nu ma intereseaza ce cred altii, bine? Vrei sa.ti intre odata asta in cap?? Mie imi placi pentru ceea ce esti, nu pentru ce imagine iti creezi.

- Esti minunata, stiai?

- Hmm, terminaa! Chriss! Haah, inceteaza odata! Te rooog! Mai!

Ii placea sa se joace cu mine, e asemeni unui copil mare. Ma ciupea, ma gadila, ma musca si ma invartea in timp ce eu zambeam dar totusi il rugam sa inceteze. Imi placea sa.mi petrec timpul cu el, ma facea sa ma simt speciala, speciala cel putin in viata lui, in bratele lui, in viziunea lui... Stiam ca din punctul de vedere al celorlalti eram o oarecare persoana ce vrea doar sa se integreze si sa se simta bine.

In timp ce se juca cu fermoarul de la jacheta mea, sau cu parul meu, ori cu funtita de la bluza, eu priveam pirduta in gol si ma gandeam..."Doamne, m.am obisnuit deja cu el, cat de greu imi va fi sa.i spun ADIO!? Sunt aici de cateva saptamani, dar el nu stie ca sederea mea e temporala. Urma sa.i rup inima, insa nu aveam ce face... Mai am de stat doar patru saptamani, si urmeaza sa ma intoc acasa. Ce durere o sa.i provoc lui cand va afla?!"

- Hei, Maia, cum e vremea acolo sus?! La ce te tot gandesti de nu mai spui nimic de zeci de minute?

- Huh?! Aaah, nu stai linistit, sunt doar obosita de aseara...

- Sigur?

- Da!

- Maia, pe mine nu ma poti minti. Stiu ca asta incerci si probabil vrei sa.ti reusasca, dar nu se poate. Deci zi.mi, ce s.a intamplat?

- Exagerezi...

Chriss s.a ridicat foarte repede din bratele mele, ducandu.se la masina. A venit de acolo cu o bricheta si un pachet de tigari. S.a asezat la 5 metri de mine, si.a aprins tigara si s.a pus pe ganduri. Avea schitat pe fata un gand ce.l apasa, se incrunta si nu intelegeam de ce.

- Ce ai patit? De ce ai plecat asa brusc?

- Maia, de cand ma stiu am trecut prin multe, am tipat si am sarit in sus de fericite, am iertat greseli de neiertat, am facut multe lucruri din impuls. Am adorat imposibilul, am mers la limita de fiecare data, am ranit persoane dragi, mi s.a intamplat sa mai gresesc drumul, dar am mers mai departe. Ma simteam singur intre atatea persoane, pentru ca defapt mie imi lipsea o singura persoana! Am fost uneori mai sensibil decat trebuia,am tremurat de nervi, am facut lucruri de care credeam ca nu sunt capabil! Si poate ca am confundat sentimente... dar acum e diferit! Si nu te mai uita asa la mine, ca nu fumez ceea ce crezi tu ca fumez!

- Da', nu e vorba de asta...

- Sunt un monstru, asta sunt. Un cineva, care nu te merita.

- Nu mai vorbi asa! De ce sunt eu aici? De ce?!! Vreau sa te ajut Chriss, vreau sa intelegi ca nu e bine ceea ce iti faci. Stiu ca am pasit de putin timp in viata ta, dar nu iti pot fi si iubita si mama, ca sa poti sa scati de depresia ta. Macar apreciaza.ma pentru ceea ce sunt si ceea ce incerc sa fac pentru noi.

- Pe langa faptul ca te apreciez, te iubesc...

Am plecat privirea in jos si taceam. Nu mi.a mai spus nimeni "TE IUBESC" pe tonul acesta, si probabil si daca mi.ar fi zis un baiat asta, cu siguranta nu l.as fi crezut.

- Hai, fa.ma prost. Spune ca sunt ca toti ceilalti! Zi.mi ca am gresit si reprosaza.mi faptul ca iti stric viata! Ma urasc, sunt un ratat, asta sunt!

A urmat un moment de tacere. Eram relativ socata si uimita de vorbele lui, nu eram capabila sa le opresc pe cele ce urmau sa vina.

- Maia! Maia, uita.te la mine! Singurul, dar singurul motiv pentru care eu traiesc acum, esti tu! Doar tu! Nu imi pasa de alti, de sentimente, de vorbe, de fapte. Tu realizezi ca eu tin piept vietii asteia doar pentru a te proteja, pentru a te sustine?! Si... si chiar nu am nici un regret.

- Vreau sa te internezi intr.o clinica de dezintoxicare, si nu peste o luna, doua, maine!

- Nu pot!

- Bai, stiu ca iti cer prea mult, dar nu mai suport. Uita.te la tine, tie iti place asa?! Sufletul meu e sfasiat cand in fiecare dimineata ma trezesc in bratele tale, iar tu stai nemiscat, terminat de atata doza de inconstienta, si te privesc si tremuri, iar atunci cand deschizi ochii, parca nu e privirea ta!

- Maia, nu incerca sa ma schimbi, caci nu vei reusi.

- Nu incerc, sunt sigura ca voi reusi. Daca tu chiar ma iubesti, fa.o!

- Ma pui intr.o situatie dificila si neplacuta tot odata.

- Stiu, dar sunt nevoita.

Acest schimb de replici cred ca chiar nu isi mai aveau rostul. Telul meu era sa.l ajut sa.si revina, cu toate ca eu nu.l iubeam. Da, am spus.o, nu.l iubeam. Era asemeni unui drog pentru mine, eram dependenta de el, de prezenta si sarutul sau, dar nu puteam afirma ca.l iubesc, cu toate astea, credeam in sentimentele lui...

- Stii, cand o sa cresc vreau sa devin doctorita. Asta.i una dintre dorintele mele.

- Bun asa.

- Chriss, vreau sa.ti spun ceva, dar nu stiu cum...

- Stiam eu ca va veni si vremea asta, spune.

- Eu nu sunt de aici. Si mai am de stat doar o luna in America!

- Poftim!?

- Da...

- Cum ai putut sa.mi faci asa ceva, cum?! Tocmai tu, tu?!
- Chriss, te rog...

- Deci taci!

- Eu doa...

- Am zis sa taci odata! Ce.i cu tine, nu auzi?! Sa ma lasi dracului in pace, nu stiu ce e in capul tau, ce a fost in mintea mea cand am luat decizia sa fiu cu o copila! Nu vreau sa te mai vad Maia!!

- Imi pare rau...

- Da, si mie imi pare rau, imi pare rau pentru tot, pentru ca eu chiar am crezut pentru o clipa ca ma vei schimba, mi.am pus toate bazele in tine! Mai mintit, mai mintit, si peste asta nu pot trece!

Am plecat spre masina fara sa mai spun nimic. Am stat acolo mai bine de jumatate de ora, in care el ramasese incremenit pe marginea lacului si din cand in cand mai arunca o piatra privind tulburarea suprafetei netede. Ma uimit, chiar ma uimit. L.am vazut venind spre mine.

- Hei, gata, calmeaza.te, nu mai plange.

Imi era imposibil sa nu plang, ma ataca acolo unde stia ca ma doare cel mai tare!

- Lasa.ma.

- Nu lua in calcul izbugnirea mea de mai devreme, stii ca nu sunt eu acela. Imi este afectat intreg sistemul nervos precum si celelalte simturi si reacti. Te rog frumos, intelege, chiar imi pare rau, insa nu suport ideea de a te pierde. Nu vreau sa te pierd. Nu pot permite una ca asta!

- Eu te inteleg, vreau sa te ajut, nu ma lasi!

- Promit! Promit ca pentru tine, maine voi face ceea ce mi.am propus demult.

- Sigur?

- Da Maia, in seara asta o sa.l sun pe Doctorul Jefferson, si am sa ma programez la clinica sa de dezintoxicare.

- Esti pregatit sa faci pasul asta?

- Nu, dar voi fi.

- Am incredere in tine.

- Vin.o la mine!

Ma luat in brate si timp de cinci minute nu am simtit altceva decat bataile alerge ale inimii sale.

Se facuse ora 17:00. Am plecat spre oras. Ma gandeam ca ar fi mai bine sa.i spun unchiului adevarul despre Chriss, decat sa.i ascund asta...

- Gata domnisoara, pana aici a.ti platit.

- Multumeeeesc. Ne vedem maine la 08:00?

- Nu puiule, stai linistita, ma voi descurca.

- Vreau sa fiu acolo.

- O sa fi, la timpul potrivit.

- Uf, bine, dar ma suni, ok?

- Cu siguranta. Ai grija de tine.

- Si tu!

Cand am intrat in casa l.am gasit pe unchiu' in fata televizorului, postand o infatisare destul de neplacuta.

- Buna unchiule! Ce faci? Mi.a fost dor de tine.

- Stai jos!

- Ce s.a intamplat?
- Din acest moment, iti interzic sa mai ai vreo tangenta cu Chriss! Am terminat!

- John, dar nu poti face asta...

- Tu vrei sa.ti ratezi viata pentru unul ca el?! Uite.te putin la tine, compara si tu personalitatea ta, cu a lui! Nu iti sta in caracter sa faci asa ceva Dolly, asta nu esti tu! Vrei sa.ti pierzi intreaga viata langa un barbat ca acesta? Sa vina seara baut si fumat acasa, iar tu sa induri tot?