"Nu te lasa invins de rau, dar nici cuprins de bine...

Nici tu nu te cunosti...candva vei fii surprins de tine!"

marți, 3 mai 2011

Partea 20 •

Eiii...au trecut aproximativ doua luni de la acel incident. Am intrat in ritmul de viata normal. Gen scoala, colegi, familie. Ba chiar... am cunoscut un tip destul de ok, cu care imi petreceam timpul. Aproape in fiecare moment stateam cu el. Il chema Mike, si e genul acela de persoana deschisa, calma dar si amuzanta in acelasi timp. Mike ma facea sa ma simt apreciata, imi oferea foarte multa atentie. Insa ceva nu era bine. Am facut o greseala imensa, prin faptul ca am incercat sa.l inlocuiesc cu Chriss. Poate unii dintre voi nu realizati, dar mi.e greu sa.l am pe el si sa ma gandesc la Chriss. E cea mai mare prostie sa incerci s
a uiti pe cineva, stand in compania altcuiva. Chestiile astea nu se fac! Ca sa uiti pe cineva, e nevoie de timp si mai ales de spatiu. Trebuie sa te obisnuiesti cu ideea, sa reflectezi mult asupra celor intamplate, nu sa actionezi inconstient, asa cum am facut eu. In cele din urma mi.am dat si eu seama de gravitatea faptului, si de faptul ca Mike e un baiat care merita tot ceea ce e mai bun, iar eu doar il amageam. Am incercat sa.i explic cat am putut ce se intampla cu mine, si sa.l fac intr.un fel sau altul sa inteleaga ca nici mie nu mi.e bine, si ca in astfel de situatii contam amandoi la fel de mult. Pentru ca suntem amandoi implicati, nu doar el sau eu. Nu
stiu cum a primit vestea, dar a reactionat destul de bine.
Mi.a fost greu sa ma obisnuiesc cu absenta lui Chriss. Mai ales ca in America, tot timpul il petreceam impreuna. De la cele mai banale chestii, cum ar fi cumparaturile, plimbarile pana la serile petrecute impreuna si excursiile. A fost frumos! Chiar imi lipseste...
Tin si acum minte cum intr.o seara de Noiembrie, cand afara ploua ingrozitor, l.am zarit stand in fata geamului meu, implorandu.ma intr.un fel sau altul sa.l ascult macar. Am stat toata noaptea sa.l privesc. Nu am incetat nici macar o clipa. Mi.era prea dor sa.i vad figura, sa.l analizez, sa.l aud. Nu am realizat ca toata noaptea a stat in ploaie si frig. Si toate astea pentru ce?! Pentru mine? Pe la 5 dimineata am incercat sa.l ascult, era atat de rece... Stiam ca va raci, si ca nu.i va fi bine, insa lovitura pe care am primit.o si eu a fost pe masura.
Am fost si intelegatoare, cred ca avea nevoie de asta. La urma urmei e om, e normal sa mai faca greseli. Mai ales ca baietii calca stramb, cel putin odata. Am invatat ca nu trebuie sa.l acuz chiar in halul asta, a fost si vina mea. Cum am mai spus, in astfel de situatii suntem implicati amandoi. Daca eram acolo, si aratam ca.mi pasa, si ca am nevoie de el, nu mai apela la astfel de rezolvari. Felul in care mi.a demonstrat ca regreta, ca.i pare rau.. si dorinta lui de a fi bine, m.a linistit. Am vazut ca ma iubeste cu adevarat, cu toate ca nu.mi era usor.
Am acceptat multe si mi.a fost greu, insa pentru a dobandi fericirea de care ai nevoie, mai cazi, te mai lovesti, dar te ridici.
Chriss m.a mintit. M.a facut sa traiesc asa cum imi doresc. A avut grija de mine, m.a inteles, a profitat de fiecare secunda in care.mi simtea respiratia, bataile inimii, in care eu eram langa el.
S.a consumat... mult... foarte foarte mult.
Timp de 3 ani... am fost cea mai fericita persoana. Am trait momente extraordinare, tinandu.mi de mana baiatul pe care.l ador. M.a facut sa simt ca pentru prima oara traiesc cu adevarat. Eram atat de fericita... Nu pot descrie in cuvinte.
Au fost ultimele momente... De ce spun ultimele? Pentru ca... a sosit clipa in care nu se mai putea face nimic. Pentru inconstienta din copilarie, a lasat multa suferinta in urma.
Am si acum tiparita in minte camera de spital. Am stat acolo o gramada. Ii vegheam fiecare somn si nu am incetat nici o fractiune de secunda sa.i fiu alaturi. Ma durea sufletul sa stiu ca nu.l mai am. Am intrat intr.o depresie groaznica, imi aminteam numai ultimele lui vorbe "Stiu ca.ti va fii greu, dar nu uita ca voi zambii mereu doar privindu.ti chipul, de acolo de sus. Voi fii ingerul tau de acum incolo, si voi avea grija de amandoua Maia. Promit sa te iubesc mereu!".
"Amandoua"... nu am stiut exact la ce se referea... insa dupa o luna de zile am aflat ca sunt insarcinata. Ceva era ciudat, el stia...
La aproximativ patru ani dupa ce mi s.au intamplat atatea, ma vad tot fericita. Am puterea sa spun ca sunt mandra de mine si de faptul ca am putut trece prin atatea. Am avut un sprijin deosebit, admirabil. Christina, caci asa am numit.o, fetita nostra... este numai un zambet. Are ochii si zambetul lui, caracterul puternic si gandirea profunda. Ii seamana atat de mult. E dulce, e totul meu! Imi aminteste de el... de tot ceea ce aveam odata! In momentul acesta sunt in veranda casei mele. O vad cum sta si se joaca cu mami. E atat de mititica, dar atat de plina de viata. Sunt sigura ca tatal ei ar vrea sa.i fie alaturi, dar ca atat cat poate ii e. Si o vegheaza, si are grija de ea, pentru ca.i un inger! Un inger care va simti lipsa tatalui intreaga viata, dar care va avea o mama deosebita, care va lupta pentru ea orice ar fi! Inca stau si ma intreb cum va reactiona peste ani de zile, cand va afla adevarul... "Tatal" ei.. tatal ei de pe acum este si el la randul lui un om extraordinar. Cu greu mi.am refacut viata, relatia, dar de una singura nu aveam cum sa rezist. Numele lui este Kevin, fratele lui Chriss. Cum s.a ajuns tocmai aici... imi aducea atat de mult aminte de el, si a fost poate singurul capabil sa ma sustina si sa ma inteleaga. Iar Chriss cred ca este mandru ca macar o mica particica din el are azi grija de noi si ne protejeaza asa cum poate, adica cu orice pret.
Un singur lucru il regret ingrozitor, si acela ca eu nici pana in acest moment nu i.am spus cat de mult a insemnat pentru mine. Chriss nu a apucat clipa aceea, sa auda acel Te iubesc strecurandu.se printre buzele mele.
Am facut greseli mari lasandu.l de unul singur in multe situatii. Mi.a schimbat viata. In ciuda distantei, in ciuda a atatora cate s.au intamplat, celor care ni se opuneau, chiar si... drogurilor pe care le urasc din tot sufletul, am rezistat atat cat am putut! Pentru ca am avut ceva aparte. M.a facut sa radiez de fericire. M.a invatat multe si cu siguranta amintirea lui e criptata in inima si in sufletul meu. Cu toate ca acum sunt fericita, si ma consider implinita pe toate planurile, am o familie care ma sustine si imi e aproape, ma simt singura fara el. Lipseste ceva din mine, lipsim NOI.
Unchiul John este fericit cu Tania, si se bucura de aparitia a doi gemeni care in prezent au 7 anisori. Tania este un exemplu demn e urmat. Un exemplu pentru oricine. Mama, tata si Dan... sunt alaturi de mine. Dan a devenit avocat, si e foarte captivat de meseria lui, eu mi.am realizat visul, acela de a da la medicina. Am luat si astazi ma bucur ca pot sa fiu de ajutor atator oameni si ca nu am avut parte de nici un esec pana acum.
Ilinca ... Ilinca este in drum spre mine acum, alaturi de Edward care o insoteste spre pasii vitori ai vieti. Amandoi se inteleg de minune si ma bucur pentru ei. Nu credeam ca va fi cineva in stare sa o inteleaga si sa o ajute sa.si "vindece" trecutul.
Luiza si Steve s.au despartit... Steve avea acte de violenta prea puternice, si nimeni nu trebuia sa i le suporte. Insa a iubit.o atat de mult... si s.a dovedit asta, pentru ca in cele din urma lupta cu problemele pe care le are pentru a o aduce inapoi. Sunt sigura ca va reusi. Luiza are un suflet bun, nu va permite sa.l piarda. Cu toate ca indura atatea, stie ca fericirea ei e in mainile lui.
Daria si Carl sunt in Franta in momentul de fata. Mai exact la Paris, in luna de miere. Din cate am inteles se anunta venirea unui micut in familie, iar eu, eu si Kevin, vom fi nasii.
In cele din urma s.au rezolvat toate... am parte de o cumnatica cuminte, care ma ajuta mult cu Christina. Lisa are acum 15 anisori, si este un sprijin important pentru noi toti.
Chiar daca Chriss nu mai e aici, sufletul lui traieste printre noi, in trecut si in amintiri. NOI vom exista pentru TOTDEAUNA.
Cu siguranta ca inca ma intreb de ce l.am ales tocmai pe el, cand puteam alege pe oricine altcineva. Nu! Categoric NU! Pentru a fi fericit ai nevoie de fericirea pe care ti.o poate da doar persoana in care crezi, indiferent de cum e ea. Eu nu l.am criticat nici o secunde pe Chriss pentru ceea ce e. Avea o frumusete interioara de invidiat. Asa a fost sa fie, totul se intampla cu un motiv.
Am un viitor in fata, dar nu voi uita ca destinul ne.a invins...


The end

5 comentarii:

  1. Intr`adevar munca ta merita apreciata!
    Felicitari.
    Mai asteptam astfel de povesti ;;).

    RăspundețiȘtergere
  2. Ti-am citit toata povestea,si e pur si simplu impresinant.Felicitari <3.
    La mai multe povesti dinastea :).

    RăspundețiȘtergere
  3. Deci.. nu prea stiu cu ce sa incep.. dar cred ca ma voi rezuma la "superb".. totul a fost superb.. de pe la partea 18 am plans si-am tot plans :))..
    Foarte frumos, de ce nu o publici?? :X
    Succes in continuare..:*

    RăspundețiȘtergere
  4. multumesc mult :). ma voi apuca de o alta poveste in curand...
    insa sper sa am timp, pentru ca sunt foarte aglomerata.
    ma bucur enorm ca v.a placut :*

    RăspundețiȘtergere